Doctorul Monica Pușcaș, de la Secția Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgență din Zalău, trage un semnal de alarmă cu privire la pericolul pe care îl presupune infecția cu noul coronavirus. Într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Sălaj, medicul infecționist precizează că, în cursul lunii octombrie, din Secția Boli Infecțioase au fost externați 192 de pacienți, din care nouă copii. Alte 11 persoane au decedat, virusul provocându-le insuficiență respiratorie acută. “După cum puteți vedea și în informările oficiale, numărul cazurilor pozitive a crescut alarmant în ultima perioadă, ceea ce a determinat autoritățile să ia decizia de a spitaliza doar pacienții care prezintă insuficiență respiratorie acută, din cauza paturilor de spital limitate! Mulți pacienți nu dau importanță, inițial, simptomelor și unii dintre ei vin pe picioarele lor, deoarece virusul afectează inițial zonele pulmonare periferice, au doar o stare de oboseală. Ulterior, însă, se produce afectarea pulmonară extinsă. Nu există tratament eficient și nu putem prevedea ce se întâmplă în perioada critică, iar pacienții au nevoie de oxigen suplimentar. Spitalizarea durează mult, 10-14 zile, vindecarea se face de cele mai multe ori cu sechele, unii pacienți având nevoie de oxigen și la domiciliu. Aceștia obosesc la cel mai mic efort, iar recuperarea funcției pulmonare în totalitate este de lungă durată”, precizează medicul. Acesta spune că fiecare pacient trece în mod unic prin această boală și subliniază că este mult mai sigur pentru noi să prevenim această boală, decât să trecem prin ea. “Fiți responsabili, respectați măsurile igienico-sanitare și ascultați sfaturile specialiștilor”, a precizat medicul.
Mesajul unui medic infecționist: “Este mult mai sigur să prevenim această boală decât să trecem prin ea”
Într-o localitate zisă oraș cu 6,14 indice de infectare, cu lege care prevede obligativitatea măștii, am văzut multe persoane fără mască, dar nici un polițist/jandarm, probabil erau la ședință despre combaterea răspîndirii bolilor!
Daca ar fii peste tot politisti ati acuza ca stau dupa amenzi…exact ca in randul radarelor….pur si simplu responsabilitatea…si frica de moarte de imbolnavire ar trebuii sa fie preoritar…..nu un jandarm….
@03:15. Dom’ polițai, mai ușor cu limba română pe scări!
Doamna doctor……. depasiti faza cu sloganul deja perimat, si dati sfaturi concrete de preventie, sfaturi practice, peste spalatul mainilor, masca, aerisire, si stai pe acasa….. ceva sfaturi utile medicale,
Familia Coronaviridae
Denumirea este sugestivă pentru spiculii dispuși sub forma de ”coroana” la suprafața
virionilor. Există 3 grupuri principale: alfa, beta și gamma-coronavirusuri care determină
afecțiuni ușoare până la medii, la care se adaugă agentul cauzal al Sindromului Respirator
Acut Sever: SARS-coronavirus (SARS-CoV) și Middle East Respirator Syndrome
Coronavirus (MERS-CoV). Coronavirusul poate infecta atât omul cât și unele animale
(maimuțe, câini, pisici, rozatoare). În luna decembrie 2019 în oraşul Wuhan din China au fost
înregistrate câteva cazuri de pneumonie acută de etiologie aparent virală. În ianuarie 2020
este identificată etiologia acestor pneumonii virale: un nou coronavirus de origine animală,
denumit SARS-CoV-2, iar denumirea bolii este de Covid-19.
Morfologie, structură, replicare
Virionii au formă sferică sau ovoidală, cu dimensiuni între 75-160 nm.
Structura virionului include:
– Anvelopa – dublu strat lipidic la suprafaţa căruia proemină spiculi dispuşi radiar (sub formă
de „coroană”). Spiculii conţin glicoproteinele E1 (cu rol de matrice) şi E2 (implicată în
adeziunea virionului la celula ţintă şi în fuziunea membranelor celulare).
– Capsida are simetrie helicoidală şi conţine o proteină nucleocapsidică (N).
– Genomul este ARN monocatenar, cu polaritate pozitivă.
Replicarea se realizează după modelul replicării moleculelor ARN cu polaritate pozitivă.
Patogeneză
Infecţia determină probabil distrucţii la nivelul epiteliului respirator ciliat sau ale epiteliului
gastro-intestinal, producând simptome de intensitate medie. Uneori, la copiii mici, infecţia
poate determina enterocolite necrozante.
Epidemiologie/simptomatologie clinica
Epidemia de SARS-CoV a debutat în China în anul 2002 şi până la stingerea epidemiei în
anul 2004 a determinat peste 8000 de îmbolnăvirii cu 774 decese (mortalitate 9,5%).
Epidemia de MERS-CoV a debutat în anul 2012 în Arabia Saudită şi a produs până în prezent
2521 îmbolnăviri cu 919 decese (mortalitate 35%).
Transmiterea noului coronavirus SARS-CoV-2 se face direct pe cale respiratorie. Este
posibilă şi trasmiterea indirectă prin atingerea cu mână a unui obiect sau suprafeţe
contaminate şi apoi atingerea gurii, nasului sau ochilor. Virusul a fost identificat şi în scaun,
dar transmiterea pe cale digestivă nu a fost probată până în prezent. Nu a fost dovedită
trasmiterea in utero, de la mamă la făt. Persoanele simptomatice sunt cele mai contagioase,
dar contagiozitatea este prezentă şi în perioada de incubaţie a bolii. Perioada de incubaţie este
considerată, până în prezent, ca fiind de 2-14 zile. Clinic infecţia cu SARS-CoV-2 se
manifestă în principal cu febră şi tuse, eventual dispnee. Formele de boală pot fi uşoare, până
la forme severe cu pneumonie şi insuficienţă respiratorie acută. Rata mortalităţii este de 4 %.
Există numeroase infecţii asimptomatice. Dată fiind prevalența ridicată, recenta lor distribuție
în tot mai multe state europene și peste tot în lume, marea lor diversitate genetică, precum și
recombinarea frecventă a genomului lor, aceste virusuri reprezintă în momentul de față o
reală amenințare pentru sănătatea umană. Boala virală COVID-19 a făcut ravagii în cel puțin
62
114 țări și a ucis mai mult de 4.000 de persoane, iar în martie 2020 Organizația Mondială a
Sănătății a declaratat oficial pandemia.
Răspuns imun
Durata imunităţii naturale (dobândite prin infecţie) este redusă (aproximativ 1 an), dat fiind
că frecvenţa reinfecţiilor este ridicată. De asemenea, imunitatea are specificitate de tulpină.
Un rol important se pare că l-ar juca imunoglobulinele de tip A (IgA) de la nivelul
mucoaselor (protecţie locală).
Tratament
Tratamentul este simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale (în cazurile severe). Există mai
multe medicamente cu acţiune antivirală experimentate în prezent (ex. remdesivir) şi de
curând imunoglobulinele specifice obţinute de la foştii bolnavi. În prezent nu există un
vaccin. Cercetări intense pentru obţinerea acestuia se fac în mai multe ţări.
Diagnostic de laborator
Serologia – Decelarea anticorpilor specifici este posibilă prin RFC, ELISA.
Diagnostic molecular: Diagnosticul infecţiei Covid – 19 se face prin detecţia ARN viral în
exudatul nazo faringian şi spută prin RT- PCR.